sâmbătă, martie 12

A te scuza… e o artă

                Eu când m-am mutat dintr-un birou în altul am avut grijă să-mi aleg o poziție strategică, să știe lumea cine-i şeful. Dacă eram maimuță, probabil le-as fi băgat două degete-n cur colegilor mei ca să o simtă înainte să o realizeze, dar cum am pretenția că sunt ceva mai inteligent decât o maimuțică, am ales altă tactica: Mi-am ales cel mai frumos birou, alegerea a fost ușoara pentru că doar unul mai era disponibil, şi mi-am făcut rost de un scaun cu rotile – singurul din birou. Şi pentru ca tabloul să fie complet mi le-am poziționat astfel încât am blocat accesul la aparatul de aer condiționat şi telefon. Şi colacul de pe pupăză este reprezentat de faptul că unica priză liberă din tot biroul meu… este liberă pentru că am ales eu să fie liberă şi tot eu le-am îngăduit minusculilor mei colegi să o folosească pentru filtrul lor de cafea. Le îngădui în fiecare zi să bea cafea… sunt milostiv cu ei.
                Deci acolo eu sunt şeful şi nimeni nu comentează. Nu se deschide geamul fără să vreau eu, nu se deschide aerul condiționat fără să vreau eu, nimeni nu folosește telefonul fără să vreau eu, ușa stă închisă sau deschisă în funcție de cum mă simt în ziua respectivă şi nimeni nu are nimic de comentat. Aaa, da şi încă o chestie, eu îi vad pe ei când o ard pe facebook, dar ei nu.
                Deci eu mi-am impus punctul de vedere şi am devenit rege peste acel birou, dar nu am uitat ce-i respectul şi umilirea şi astfel am recunoscut-o din start pe directoarea mea de teză ca fiind șefa mea. Doar că…
O zi obișnuită, lucrătoare, ora 7.34: eu deschid biroul, aprind luminile şi mă așez la calculator. Ora 10.30: ultimul leneș francez ajunge plin de scârbă şi lehamite la laborator, pardon… penultimul. Ora 11.23: sună telefonul: eu doar mă împing puțin în singurul scaun cu rotile din tot biroul – ooo da – şi răspund cu deja obișnuitul „Bonjur madam!” Pentru că am băgat numărul în memorie ca să ştiu când mă suna. La celalalt capăt al firului șefa mea. Mă suna de acasă şi-mi spune că nu știe când ajunge azi la birou, pentru că i-au venit ceva prieteni în vizita şi merge să-i plimbe puțin prin oraș! DA ! Asta e o scuză!!! Care funcționează!!! Eu nu am avut nimic de comentat, a trebuit să-i spun că am înţeles, să-i spun ce am de gând să fac azi, ea a aprobat, ne-am luat la revedere şi am închis.
                Deci, ea m-a sunat pe mine să mă înștiințeze că nu vine la birou. Şi basta. Ceea ce mie mi se pare ciudat… seful, sună subalternul şi-i spune că nu vine la birou, după care se simte nevoit să-i ofere şi o scuză… proastă. Măcar dacă e sef adevărat, să sune şi să-i spună simplu: „nu vin azi!” Atât… ești sef, de ce trebuie să mai oferi o scuză? Te pot eu lua la rost pe tine? În care univers paralel este şeful luat la rost de subaltern? Astfel, din cinci zile lucrătoare, madama este prezentă în medie cam trei zile… cu indulgenţă! Şi în fiecare zi de absenţă, mă sună şi-mi oferă o scuză. În continuare, un top al scuzelor proaste. A se lua în calcul că de fiecare data eu i-am răspuns scurt, aprobându-i absenţa, pentru că îmi văd lungul nasului… de fapt nu prea mi-l văd că nu e aşa de lung, adică nicidecum nu i-am dat replica, dar acum am scris şi replicile ce ar fi trebuit să i le dau:

1.       Pisica e bolnavă, nu ştiu ce are… mă duc cu ea la medic!
Vezi să nu uiți să stai cu ea la medic toată ziua, sau mai bine, spune-mi că știi tu un veterinar bun… în Islanda şi mergi cu ea acolo.

2.       S-a spart o conductă de apă, nu este apă în tot cartierul, cred ca o să stau acasă să vad dacă vin să o repare.
Mai bine stai acasă până după ce o repara, nu vreau să te simt de la distanţă… oricum mă fericești zilnic cu cadența ta de a-ţi spăla rufele.

3.       S-a spart o conductă de gaze, trebuie să fiu acasă când vin să o repare!
Săptămâna trecută se spărsese aia de apă… acum asta de gaze… bănuiesc că mâine cade un stâlp de înaltă tensiune, nu?

4.       E o problemă gravă cu energia electrică în cartier, nu pot pleca de acasă pentru că toate aparatele trebuie resetate când pornește curentul.
Sunt sigur că inginerii ce le-au proiectat nu s-au gândit că poate să se întrerupă curentul.
             Ca totul să fie frumos şi la locul lui, după ce mi-a postat toate aceste scuze m-a chemat pe la ea cu… o ocazie, nu contează. Când am ajuns acolo nu am fost de loc uimit să nu găsesc nicio urmă a lucrărilor recente la instalațiile de apă, gaz sau electricitate. Îţi dai seama cât de curat lucrează francezii? Fiecare echipă de muncitori are în componenţă un specialist în chirurgie estetică, după ce ăștia remediază avaria ăla coase asfaltul, grefează și implantează gazonul de nici nu-ti dai seama că acolo a fost avariată vreo conductă. Impresionant…

5.       Nu pot să vin azi, din nou s-a spart o conductă pe aici prin cartier, cred că-i din cauză că s-a înfundat şi trebuie să fiu acasă când vin să o repare.
Frate, unii primari din România s-au îmbogățit folosind aceleași minciuni… tu doar chiulești… sunt dezamăgit…

6.       Mă simt rău… lucrez de acasă azi!
Sunt curios cum ai să faci asta, nu ai nici internet nici calculator… ai descoperit cumva telepatia?

7.       Mă simt în continuare rău… [pauză lungă corespunzătoare lui: dar ieri ai venit la laborator]… m-am simțit un pic mai bine ieri, dar azi nu mi-e bine iar…
Aaaa, ok, credeam că vrei să mă iei de prost iar.

8.       Îmi este foarte rău, nu pot veni nici azi!
Să-mi bag picioarele femeie, ești nebună? Azi e reuniunea membrilor de proiect… doar nu mă trimiți în locul tău?!?
Te rog să mergi tu în locul meu la reuniunea membrilor de proiect şi să mă scuzi pentru absenţă!
Să-mi bag…. (mijlocul lui Decembrie)

9.       Buna Dragoș, Un an nou fericit, ai revenit? Ok, eu mă simt rău şi nu pot veni azi!
Presimt că scuza asta o să o aud mult timp… şi am avut dreptate, a venit abia pe 31 ianuarie la ora 18, adică a deschis calculatorul, apoi mailul şi a plecat.

10.   Dragoș, azi nu pot să vin pentru că nu sunt în localitate!
Oare să-i spun că mă sună de pe telefonul fix de acasă? Sau şi-o fi dat şi ea seama după ce a băgat scuza asta?

Şi ultima scuza… şi cea care a fost cea mai credibilă:

11.   Nu pot veni azi pentru că mă simt cam rău, mă cam doare gatul… cred că am răcit! Am luat ceva pastile şi dacă mă simt mai bine mai încolo am să vin, ok?
Dacă te durea gâtul ai fi fost şi răgușită… mă rog… merge şi aşa

4 comentarii:

Ovidiu spunea...

Rumâni îs făcuți să fie șefi...:)) Mai ales la ce scuze ai dat aici, ai crede că șefa ta e înapoiată mental, nu știe nici măcar o scuză bună să bage.

armin spunea...

măcar e amuzanta când le bagă pe alea proaste...

diversediversificate spunea...

Cum de a ajuns sefa tipa asta? :D Poti zice ca te distrezi copios la serviciu. Pe de alta parte insa, iti sunt pasate si niste atributii care nu sunt ale tale.

armin spunea...

m-a pus o data sa-i fac treaba... ba nu de doua ori... dar doar atat

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori