sâmbătă, noiembrie 13

La spălătorie


                A venit sfârșitul săptămânii iar eu mi-am luat frumos hainele ce le-am purtat săptămâna trecută şi am pornit spre spălătorie. Aici la francezi lumea este foarte leneșă şi preferă să-şi ducă hainele la spălătoriile de cartier decât să le spele acasă. Bine, unii n-au mașini de spălat… nici eu nu aveam la început şi spălam acasă în chiuvetă… îmi lua cam mult… dar după ce am făcut băşici la degete m-am dus şi eu la spălătorie, dar atenție, francezii sunt leneși, eu nu… eu doar m-am dus acolo ca să testez serviciile oferite pentru ca apoi să le fac reclamă pe blog, clar?
                Am ales spălătoria studenților din campusul universitar, numai studenții au voie acolo. Știam de acum doi ani că e o mică problemă cu ușa de la intrare, dar m-am gândit că or fi rezolvat administratorii problema, drept pentru care nu m-am obosit să pun tradiţionala „piatră în ușă”. Foarte bine am făcut, pentru că au mai venit câțiva studenți, iar primul care a plecat s-a gândit să închidă totuși ușa. Şi a închis-o… de tot… am rămas blocați acolo. Sub atenta supraveghere a tipei ce era cu noi acolo, eu şi celalalt băiat am încercat să o deschidem… fără succes. Am bătut în geam să vină altcineva să încerce s-o deschidă dinafară… nimic.
                Inginerul armin, cu a-ul la fel de mic, a analizat problema: butonul care deschidea ușa pe dinăuntru nu mergea, nici cartela pe dinafară în vreme ce butucul se învârtea în gol şi doar în sensul de închidere, înapoi nu mergea. Diagnostic: broască stricată! Trebuie chemat tehnicianul să o dea jos şi să o schimbe. Cei doi rămași blocați cu mine acolo şi-au păstrat calmul… ce erau să facă?? Nu pot spune același lucru despre responsabilul ce era de servici la lojă. A venit săracu şi a început să tragă cartele prin faţa cititorului, îl punea pe tipul ăla să apese pe buton şi să împingă în ușa în același timp. Eu mă uitam la ei… erau amuzanți.
                M-am dus şi am încercat să-i explic situația responsabilului… dar nu am reușit prea bine… mă rog… vorbeam printr-un geam prin semne, dar cred că a înţeles că e stricată broasca şi trebuie să cheme tehnicianul. Pleacă… revine cu un pumn de chei… le ia pe toate la rând… nu mergea niciuna. Într-un final o găsește pe cea de la spălătorie, bagă cheia şi începe să închidă ușa… de două, de trei, de patru… de enşpe mii de ori. Mă uitam la el şi mă gândeam dacă o să își dea seama vreodată că e stricată.
                S-a convins într-un final şi a plecat după tehnician. Cât a fost el plecat, au mai venit studenți la spălătorie. Voiau să intre, trăgeau de ușă, apoi încercau cartela, vedeau că e blocată şi renunțau.
                Asta până când au venit doi voinici. Voinici rău. Voinici foc. Au încercat ușa, cartela, ne-au bătut în geam ca să le deschidem… tot prin semne le-am explicat că e blocată ușa. Dar crezi că au renunțat?? Nici gând… Au făcut echipă şi au început să tragă de ea împreună. Făceau cu schimbul. Eu mă uitam la ei de pe bancă… forțau ușa aia şi într-o parte şi în cealaltă. Adică, mă rog, să te gândești că dacă tragi cu putere, ușa se va deschide e una… dar să încerci să o împingi?!? Adică invers faţă de cum erau puse balamalele?!? Trebuie să ai ceva minte pentru asta.
                Evident că nu m-am putut abține, m-am dus la geam şi le-am explicat celor doi voinici cât am putut eu mai bine problema: trebuie tras de ușă exact în momentul în care se aude clik-ul de la cartelă, altfel nu merge – să râd şi eu, nu?. M-am întors pe bancă şi m-am amuzat… unul trecea cartela prin faţa cititorului şi celalalt trăgea cu putere. Inteligenţă întruchipată.
                Sosește şi tehnicianul, rupe butucul, dar nu reușește să tragă înapoi limba. Pleacă după alte scule, moment în care celalalt voinic cu care eram închis în spălătorie se gândește el că acum poate fi forțată ușa mai ușor… şi începe să care picioare în ea. Până am apucat eu să-l opresc deja dăduse două picioare în ea. Nu mare i-a fost mirarea tehnicianului când a văzut că acum limba ce bloca ușa şi îndoită…
                Şi din nou mă întreb… cum de nu au fost ei cuceriţi de altă nație?!?

2 comentarii:

Amanta ta spunea...

Ai gasit raspuns la intrebarea aia?

armin spunea...

nu... inca nu...

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori