joi, septembrie 16

Atunci când


                Se întâmplă ceva ce nu prea îți convine, de obicei, te așezi un pic pe gânduri. Atunci când se întâmplă un lucru bun, sări în sus de fericire, de obicei. Dar sunt persoane care se întorc către sticla de băutură în astfel de clipe, deci, atunci când:

Se-ntâmplă prima oară: bei o jumătate de bere şi îți simți deja capul greu. Dar ești fericit pentru că ai intrat în clubul select al bețivilor. (trăită şi simțită)

Se-ntâmplă a doua oară: bei tot o jumătate de bere, iar îți simți capul greu şi în continuare nu înțelegi de ce, adică asta a fost prima oară, de ce trebuie să se întâmple şi acum?!? Îți juri că e ultima oara când te mai îmbeți de la bere şi pleci, nesigur, spre casă. (trăită şi simțită)

Te-a părăsit: îți bagi picioarele în ea de treabă, bei orice tip de tărie de tip mediu (vodcă sau unele tipuri de rom) ce îți pică în raza de acțiune a mâinilor. Dacă raza mâinilor nu e suficient de mare, intră în acțiune puterea de deplasare a picioarelor, din păcate e dificil de prezis unde or să te ducă ele, pentru că la momentul respectiv or să aibă propriile lor idei. După ce o înjuri pe nenorocită în timp ce sudezi paharele sfârșești sub masă încercând să o suni ca să îți ceri scuze în speranța că te va ierta.

Nu te iartă: deși ai sunat-o beat la 3 dimineața, te enervezi mai rău şi treci pe un combustibil cu putere ridicată – aparent aia era problema – deci mergi la nivelul următor: wiskey. Din păcate ești praf după două, maxim trei pahare. Cazi din nou sub masă, de data asta nu mai ai timp să termini de înjurat şi praf cum ești când o suni, ai în cap înjurături, nu scuze. Ea nu are să-ţi mai răspundă la telefon, pentru că e din nou 3 dimineața şi știe de data trecută ce vrei. Scapi ușor de data asta, dar îți juri că nu mai bei.

Te întâlnești cu băieții: atmosfera e plăcută şi bei orice este pe masă. Din inerție bagi şi un pahar de apă pe care îl scuipi afară de parcă ar fi otravă. Ceilalți râd de tine şi închină în cinstea ta. Te superi şi bei de supărare din nou chestii medii. Te faci praf oferindu-le celorlalți motive de a râde de tine ani la rând. După ce te trezești spui clasicul: „nu mai beau niciodată”, după ce auzi primele glume îți juri că nu mai bei vreodată.

Câștiga România la fotbal: nimeni nu știe ce se bea atunci pentru că România nu mai bate pe nimeni la fotbal. Dar dacă s-ar întâmpla – ipotetic vorbind – atunci bei bere. Râuri de bere. Bei până fiecare angajat al Ursus primește primă de Crăciun un Maybach. Când te trezești nu-ţi mai amintești de ce te-ai îmbătat, întrebi un trecător scorul meciului de aseară şi la auzul vestii că România a învins te imbeti iar, de data asta cu apa. După ce îți revii juri că nu mai bei apa în viața ta, de acum înainte berea e apa ta. Parol!

E ziua ta: ar fi bine să nu te îmbeți, pentru că tu ești cel care plătește nota şi trebuie să fii în stare să-ţi dai seama dacă ce ţi-a scris ospătarul pe factură chiar s-a consumat sau nu. Dar dacă te scapi, probabil te îmbeți amestecând băuturile între ele. Bei din toate până cazi pe jos, în cădere sigur lovești şi spargi ceva scump. Te trezești singur şi când vezi cât de gol îți este portmoneul şi cât de nasoale sunt cadourile ce le-ai primit juri că nu mai bei în viața ta nimic: „Cârlig să mă fac dacă mai pun picătură de alcool în gură!”

Te îmbeți pentru că ai bani: e cel mai nasol. Îți pare rău după primele amețeli, te uiți în jur şi îți dai seama că efectiv ai aruncat banii aiurea, ești în club, muzica îți afectează mișcările, prietenii tăi fac altceva mult mai bun, iar tu ești că un păsăroi în club… şi mai ești şi beat. Îți bagi picioarele, dai să pleci spre casă, dar te iei la bătaie cu pastilaţii de la intrare. Te trezești în pumnii lor şi îți juri că nu mai vii niciodată în club. A doua zi îți cade capul din pat la prima oră, îți aduci aminte de ce te doare şi din nou juri că nu mai bei niciodată cocktailuri, de acum înainte doar băuturi în care știi ce este.

E nunta celui mai bun prieten: te faci muci! Te îmbeți aşa de tare încât ajungi la spital şi te trezești cu perfuzii. În general bei tot, de la apa de la baie până la butelca tatălui miresei, adusa special ca să uite pe cine a ales fiică-sa. În timpul necesar chelnerului să-ţi umple paharul, te ocupi cu întreținerea atmosferei la petrecere, dansezi cu oricine si oriunde. Te urci pe mese ca să închini în cinstea cuiva, dar îi uiți numele odată ce ajungi pe masă. Cazi peste altă masă. A doua zi îți smulgi perfuziile din venă şi pleci supărat pe prietenii tăi deoarece ești sigur că ei te-au adus acolo forțându-te să pierzi toată distracția de la nuntă. Când afli ce s-a întâmplat de fapt, juri că nu mai mergi a doua oară la nunta nesimțitului ăluia, cum a îndrăznit el să te mintă în halul ăsta?!? Nu te doare capul deoarece medicii au avut grijă de tine, deci nu te mai juri pe toate cele sfinte că nu mai bei.

E nunta ta: încerci să nu te îmbeți, dar nu reușești. Începi cu o gură de vin la biserică, continui cu o gură de șampanie la fiecare invitat, deși mireasa te trage de mânecă de fiecare dată atrăgându-ți atenția că nu este neapărat necesar să bei de fiecare dată, tu consideri că e nepoliticos dacă ciocnești şi nu iei o gură… aşa… de gest. După ce sosește toată lumea constați că sunt trei sticle de șampanie golite lângă masă, nu îți dai seama de ce decât când intenționezi să dansezi prima oară cu mireasa. Totul rămâne la stadiul de intenție. Mai departe urmezi principiul: „eu am plătit, eu beau tot!”. Începi cu vin, dar nu mai apuci să-l termini. Ești praf înainte de miezul nopții. Îți furi singur mireasa şi pleci cu ea spre cameră dar cazi pe scări. Te trezești cu vânătăi pe tot corpul şi o nevastă furioasa pe tine: „bine ai pășit în viață!” Nu mai ai timp să juri că nu mai bei pentru că îți sunt expuse motivele pentru care nu ai să mai duci nici un pahar la gură vreodată. Îți juri mintal că nu mai bei, oricum.

Se naște primul copil: bei de fericire şi nimeni nu te poate acuza. Deschizi o sticlă de vin îmbuteliat de o fabrică situată într-o zonă ce nu vede struguri decât la televizor, dar măcar ai o scuză, ai un copil mic de hrănit. Te strâmbi ca dracul la tămâie după prima gură şi după ce îți dregi vocea spui prietenilor: „bă ce bun este!!” Te faci praf şi tu şi ficatul… şi rinichii… şi plămânii… dar scapi cu vederea intactă pentru că nu pui gura pe „mitilic”. Când te trezești te mai îmbeți o dată, pentru că oricum nevasta-ta e încă la maternitate. Îți juri că mai faci un copil, pentru că a ţi-a plăcut să te îmbeți şi să nu te facă nimeni să juri că nu o mai faci. Juri în gând că nu te mai îmbeți pentru că deja consideri jurământul ăsta un fel de talisman aducător de noi beții.

Se naște al doilea copil: ești foarte fericit, dar constați că nu mai poți să te faci muci pentru că trebuie să ai grijă de primul copil. Bei două pahare singur în noapte şi nu-ţi dai seama cum ai putut fi aşa de prost încât să nu realizezi asta. Te sună prietenii să te felicite, fiecare te întreabă când dai de băut, dar le răspunzi tuturor cu clasicul: „nu știu”. Juri că nu mai faci al treilea copil. Juri că te îmbeți cu prima ocazie.

E nunta fiicei tale: nu ai timp să te îmbeți, pentru că îl privești atent prin lunetă pe nenorocitul care îți ia floarea din casă. Juri că nu-i dai nici un strop de zestre fetei, te superi şi pe ea pentru că l-a ales pe ăla, dar uiți că o dată erai în locul lui. Te prostește nevastă-ta şi îți toarnă în ciorbă două pahare de pălincă. Mai comanzi o ciorbă după care mergi să te culci, oricum a doua ciorbă nu a fost aşa de bună şi parcă te trage ceva spre pernă. Te trezești şi juri că nu îți mai măriți a doua fată. Juri că nu mai mănânci ciorba după ce afli că al doilea copil e băiat.

E nunta băiatului tău: ești beat precum în povesti: trei zile înainte (anticipat) şi trei zile după. Intenționezi să bei tot, dar începi cu vin şi decizi să rămâi acolo. Simți reacțiile adverse ale alcoolului atunci când ţi se pare că a mai slăbit nevastă-ta. Îi șoptești ceva la ureche şi te trage ea în cameră, o iei în brațe şi cădeți din nou pe scări. A doua zi te trezești cu un straniu sentiment de deja-vu şi te îmbeți la loc. După ce se termină nunta bei de supărare, știi că acum ai rămas singur cu cea pe care ai trântit-o de două ori pe scări.

Când mori: toți realizează că băutura nu mai are același gust ca atunci când încă trăiai, cel puțin aşa se vede de pe norișorul tău. Tie nu-ţi pasă, bei liniștit pe norișor știind că nu te doare capul a doua zi. Ce ciudat, toți oamenii ăia pe care i-ai supărat atunci când te îmbătai îți plâng la căpătâi acum… ce idioți. Juri că îți lași averea prin testament tuturor cunoscuților şi în următoarea viață ca să te poți îmbăta rău şi atunci.

8 comentarii:

Sophia spunea...

Auzi..numele tau real e cumva Ionut?si stai in Drumul Taberei?

armin spunea...

Nu ma cheama Ionut, dar as vrea sa stau in Drumul Taberei... langa parc

rainychocoffee spunea...

:)))) prea tare. fara sursa..scris de tine?

armin spunea...

fara sursa... pe cuvant de cercetas!

The girl with yellow shoes (Trice) spunea...

=)) prea tare !!

armin spunea...

multumeesc!

Sellina spunea...

ha ha ha.
Dar cum se intampla cand te imbeti fara motiv?
Ti s-a intamplat vreodata?

armin spunea...

fără motiv... încă nu... dar trebuie să fie o explicație amuzantă...

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori