joi, februarie 4

Omul fără de ţară

Îl cheamă Djamel KEREKDJIAN, pe legitimație este însă trecut prenumele Patrice, cel mai probabil ales în momentul în care a primit pașaport francez. Lucrează la o firmă ce construiește și comercializează locuințe. Momentan, firma la care este angajat Djamel, a cumpărat un complex de locuințe vechi, ce urmează să fie demolat. Cum o astfel de operație este foarte serioasă și necesită numeroase pregătiri, lui Djamel i-a fost repartizată sarcina de a vizita toți locuitorii din apropierea imobilului ce urmează a fi pus la pământ și a-i informa pe aceștia în legătură cu restricțiile ce vor fi impuse în acel perimetru.
Djamel și-a luat sarcina în serios, ca un bun francez-de-împrumut ce este și a ciocănit la toate ușile din zonă. Cum rezidența studențească în care locuiesc eu se află exact peste drum de clădirea ce va face loc uneia noi, Djamel mi-a bătut și mie la ușa. I-am deschis, l-am poftit în casă, ne-am așezat la masă și mi-a prezentat foarte frumos tot ceea ce a fost făcut până acum și ceea ce va fi făcut mai departe, mai precis demolarea prin implozie. Erau câteva chestii ce mă interesau, despre care nu aflasem mai nimic, l-am întrebat… m-a lămurit doar asupra celor cărora poseda informații, urmând ca asupra restului să mă informez singur, dacă o mai fi nevoie. În încheiere mi-a cerut câteva scurte informații despre mine, ca să completeze o mică fișă pe care să o prezinte șefilor. Bineînțeles că în acea fișă era și o rubrică intitulată sugestiv: „naționalitate”.

 
Obiectul izbăvitor ce pune capăt grijilor și frământărilor


Înainte să plece, Djamel m-a întrebat, amical, dacă după ce îmi voi termina studiile am de gând să vin înapoi acasă în România sau am de gând să rămân pe capul lui în Franța (e posibil să nu mă fi întrebată exact așa, dar tu nu ai fost de față, așa că traduc cum vreau). Fără să ezit i-am spus că nu există nici un loc în lumea asta care să fie mai grozav decât țara ta… locurile cărora tu le spui „acasă”. Şi-a dat seama singur că nu are să plătească taxe pentru mine, după care mi-a complimentat alegerea spunându-mi că el personal este nemulțumit de numărul foarte mare de algerieni care vin la studii aici, după care nu mai pleacă acasă și rămân „pe capul lui” îngroșând rândurile comunității arabe care freacă mentă în Franța.
Morții măicuței tale Djamel, frații tăi din Africa te așteaptă cu brațele deschise și săbiile ascuțite. Dacă l-as cunoaște pe taică-tu i-aș spune personal ce ai zis… după care ți-ai primi bine-meritata bătaie cu biciul în cea mai mare piață din oraș. Nu știu exact dacă Djamel este la origini algerian, dar francez nu e sigur. E ceva în numele lui care sugerează asta. Am gugălit firma după ce a plecat el, pe site este prezentat drept Djamel Patrice KEREKDJIAN – responsabil cu informarea locatarilor din zona în care va avea loc implozia.

4 comentarii:

negru spunea...

El de ce a venit in Franta? Pentru ca in tara lui manca cacat! De aia! Prefer oricand o Romania asa cum este a mea decat tarile alea unde nu stiu ce dracu emir te taie dupa pofta inimii lui.

armin spunea...

cuvant! esact!
respekt negru !!!

aiacuparu spunea...

La fel de sila imi e de strainnii din Romania care s eplang de una de alta, pa si au revoir, nu-ti convine fa afaceri in alta tara, du-te in treaba ta...ca nu am dreptate e partea a 2-a!

armin spunea...

stii ce facea el? vorbea de altu, dar nu vedea paru din ochiu lui... e vreo legatura cu parul tau?? iti recunosti parul??

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori