duminică, februarie 21

Guinness is good for you


                 În momentul în care l-am cunoscut pe Jhonny Walsh mă gândeam serios să mă transform în Dexter, să îmi fac eu laborator secret și să nu mai ies cu nimeni, dar norocul meu, o mică parte din grupul românilor de aici mi-a făcut cunoștință cu JW. Brusc nu am mai văzut rostul seratelor pur românești, ba mai mult, am observat că atunci când sunt împărțiți în bucățele mici membrii grupului uită vechile obiceiuri şi se distrează conform regulamentului în vigoare.
                Nu știu dacă ți-ai dat sau nu seama, dar Jhonny Walsh este un pub irlandez. Încă nu știu dacă este exact ca la mama lui acasă, dar dacă ajung prin Irlanda nu am să ratez ocazia de a face o comparație. Iar pub-ul în care am să intru va trebui neapărat să aibă și un apostrof în denumire, și nu cel care să semnaleze că respectivul local este proprietatea cuiva. Localul nu e foarte mare, dar nu cred că s-a plâns nimeni că nu are loc… și nici nu am văzut pe cineva să intre și să plece imediat pentru că nu are unde să stea.
Jhonny Walsh - prin binevoința lui Google
                Pe lângă tipurile variate de bere ce pot fi găsite pe acolo eu cred că atracția principală este reprezentată de trupele ce vin și cântă acolo. Da, deși e mic, este loc și de o mică formație… cu toate cele necesare, chitară, vioară, tobe… Sunt mai multe formații care vin acolo, dar cei mai buni sunt RH+. Cântă cover-uri și le cântă foarte bine, plus vioară aia e demențială… cântă ăla la vioara… magic.
                Aseară, sâmbăta fiind, ce mi-am zis eu? hai să merg în JW… ce altceva poți face sâmbătă seara?? Cert este că înainte să plec aveam și o mică durere de cap, dar eram decis să scap de ea. Am ajuns acolo şi norocul meu mare-mare exact RH+ cânta. Am mers direct la bar și am comandat un Guinness… mare. Știi care e treaba cu Guinness, nu? E cea mai bună bere. (punct)! Când m-a văzut, barmanița… pe care nu știu cum o cheamă, deși ea îmi știe numele mi-a spus:
-Aaaaa, Dragoș, bine că ai venit, chiar mă gândeam să te sun pentru că m-am îngrijorat când am văzut că nu ai apărut!!
-Bună, asta… dă-mi un Guinness… mare… și rece… și repede… îmi este foarte sete!! i-am replicat eu, după care m-am gândit că poate ar trebui să o întreb cum o cheamă, aș putea să primesc Guinness pe gratis.
                În timp ce îmi umplea paharul, tipa aia… să îi spunem tipa de la bar adică TB, mi-a spus un banc: Cică se strâng ei toți producătorii de bere la conferința anuală a producătorilor de bere. Discută ei ce discută după care se vorbesc să iasă spre seară la o bere. Zis și făcut, merg într-un bar, se așează și comandă fiecare: olandezul își comandă o Stella, danezul își comandă un Heineken în vreme ce irlandezul cere o Cola. Ceilalți doi se uită uimiți la el și îl întreabă: „Ce ai pățit domnule? De ce ți-ai comandat o Cola??” la care irlandezul, calm le răspunde: „Pai m-am gândit că dacă voi nu beți bere să nu beau nici eu!!!” Am râs, e bun bancul… cine nu îl înțelege să bea Guinness. Deja mă gândeam că ar fi o idee bună să o întreb cum o cheamă. În timp ce gândeam eu asta TB mi-a pus paharul în față neuitând să precizeze:
-Guinness-ul tău! Face 6 euro!!
                Atunci mi-am dat seama de ce ar trebui să tac şi să îmi văd de ale mele, o să îi spun TB sau That Bitch. I-am dat 7 euro, dar am făcut asta pentru că de fiecare dată când primește bacșiș e obligată să pună moneda într-o găleată agățată deasupra barului, iar la auzul clinchetului făcut de căderea monedei în „the tip bucket” toți cei din bar salută gestul meu cu paharele în aer după care beau un gât de bere. Deci prima gură am savurat-o în uralele întregii asistențe.
                RH+ concerta în tot timpul ăsta, ce să zic, tipii cântă bine… au un mod aparte de a interpreta Boys of Summer, Radio, Roxanne, Animal Instinct, Just My Imagination, My Favorite Game, Personal Jesus şi multe alte melodii foarte bune. Deci totul era perfect, ei cântau, eu guinnessam în timp ce mă bucuram de prestația lor. Îmi trecuse și durerea de cap, mă simțeam din ce în ce mai bine… ce să zic într-adevăr „Guinness is good for me”. Dar cum „All good things come to an end” (o altă piesă ce o cântă ăștia foarte bine) mă uit eu la ceasul de pe peretele barului (care e dat înainte cu 10 minute, preventiv) și realizez că dacă nu mă îndrept rapid spre casă o să merg pe jos până acolo. Aici oamenii sunt un pic mai civilizați și autobuzele se retrag pe la ora 1. Nu am avut timp decât să îmi iau la revedere de la ceilalți români mai norocoși decât mine, pentru că stau într-o zonă a orașului unde ajunge naveta de noapte și în timp ce mă pregăteam eu de plecare am mai cerut un B52 – am simțit eu că intră. L-am dat pe gât și am ieșit pe ușă.

 
RH+ prin camera telefonului meu - clik și se face mare

                Problema mea se numea acum stația de troleu, care era tocmai în cealaltă parte a centrului vechi al orașului. De obicei nu îmi displăcea acel drum, de la JW la stația de C3, de fiecare dată vedeam oameni beți care întâmpinau serioase obstacole în a merge pe strada aia. De ce? Pai pentru că toată strada este pavată cu piatră cubică, dacă nu ești atent poți să cazi la fiecare 5m. Partea bună este că pe mijlocul respectivei străzi este confecționat – tot din piatră, dar din dale mult mai mari – un mic lăcaș pe unde se poate scurge apa de ploaie. Ei bine eu îi spun „calea bețivilor” pentru că beat fiind îți este mai ușor să mergi pe acolo decât pe piatra cubică. Nu ai să ghicești pe unde am apucat-o eu.
 Drumul bețivilor, tot prin binevoința lui Google

                Am ajuns acasă târziu în noapte, m-am luptat un pic cu cheia în fața ușii, a trebuit să o umezesc în gură la fel cum făcea bunica când băga ața prin urechile acului, pentru că nenorocita nu vroia să intre în yala. De trezit m-am trezit fără durere de cap – alt motiv pentru care Guinness is good for me and for you – dar la o oră foarte înaintată. Eu de obicei mă trezesc la 7.30, deci chiar și 8.30 e târziu.
                Mă bucur de duminică și de apă plată. Bă ce bine e să bei apă…

7 comentarii:

buyshop-blogspot spunea...

ce e B52 ?

armin spunea...

este un shot format din... ceva chestii pline de alcool...

buyshop-blogspot spunea...

flambat sau nu? :D

armin spunea...

am văzut și flambate și simple, depinde de barman. TB obișnuiește să nu îi dea foc.

buyshop-blogspot spunea...

eu am baut un shot flambat de am crezut ca mi-a luat gatu foc...vreo 2 ore nu mai puteam nici vorbi

cdszx spunea...

Doamne, cine e atat de tovarash incat sa citeasca tot ?

Da bai Armine cu "a" mic si gay..cand ma plictisesc ma mai uit si pe aici. Sper sa nu-ti stric universul tau propriu si personal in care esti tu BigBang. :))

PACE !
PS - daca vreti ceva mai light, pentru incepatori..sa simtiti extrem de bine B52-ul, beti un Amnezia inainte. E usor, de vara..si da un gust special oricarui shot baut dupa.
(Nu cred ca o sa publici comentariul asta, dar macar sa vezi la ce sunt buni tovarasii !) :))

armin spunea...

sarpele crescut la san... care vine el prin invaluire sa muste mana care i-a dat sa manance (ipotetic vorbind)... tradator de neam si de tara, asta esti...

o sa incerc Amnezia aia, desi ma indoiesc si ma intreiesc ca stie TB sa il prepare, dar o sa o testez

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori