luni, ianuarie 25

Meseria, brățară de aur… masiv

                 Pe vremea când era la modă expresia asta încă se practica „ucenicia”, adică dacă nu erai în stare să mergi măcar la o școală profesională (nu știu cum le spunea pe vremea aia, sigur nu aşa) tocmeai un „meșter” să te ia ucenic şi stând lângă el învățai meserie. Ei, cu vremea lucrurile s-au mai schimbat şi acum, înainte să poți începe să practici o meserie, trebuie să faci ceva școală de profil. Din această discuție exclud slujbele gen: secretară, asistentă personală, agent de vânzări… sau mai știu eu ce chestie pe care o poți face foarte lejer fără să ai facultate, dar cum unul cu diplomă e mai ușor de călcat în picioare sunt preferați cei ce prezintă o diplomă luată după câţiva ani de studiu la o facultate mai mult sau mai puțin cunoscută. Având o oarecare pregătire teoretică şi un pic practică în domeniu, înveți mai ușor să practici o anume meserie, un exemplu banal ar fi un absolvent al Liceului Industrial Auto, care după 12 ani de școală are un permis ce îi permite să conducă camioane sau autobuze, deci se poate angaja șofer pe TIR, de exemplu… bineînțeles că nu îi dau aia o mașina pe mână din prima, întâi face două sau trei curse cu un alt șofer cu mai multă experiență, după care în sfârșit primește un TIR şi o foaie de parcurs. Imaginează-ţi cum ar fi să iei ca ucenic pe unul care nu are aceasta pregătire în domeniu… ar fi tentat să tragă de prima dată de volan, să apese pe toate butoanele şi să tragă de toate manetele… cel puțin eu asta as face dacă as fi ucenic în cabină de TIR. Recunosc, când văd un buton… cu greu mă abțin să nu apăs pe el… dacă mai şi clipește… deja trebuie să mă ţină cineva ca să nu apăs pe el ca să vad ce face.
                  Bineînțeles că o să vina vreunul cu gura mare, să îmi spună că a făcut Facultatea de Drept iar acum lucrează cu un avocat care îl pune să facă toate chestiile ce nu au nimic în comun cu Drept-ul şi în plus, lucrează şi de dimineața până seara. Dragul meu, dacă în patru ani de facultate ai ajuns să cunoști mai bine băuturile alcoolice, drogurile ușoare, cluburile şi barurile decât sălile de curs, manualele, biblioteca şi lectura alternativă atunci meriți să te calce în picioare unul care are câteva bășici în coate şi tăieturi de hârtie pe degete de la câteva cârti de specialitate citite. Dacă totuși nu ai ars-o aiurea în facultate, dar tot te calcă în picioare un şef care mai e şi mult mai prost decât tine… tot e vina ta, pentru că îl lași să facă asta. Ori îi dovedești sefului cel mare că ești mai bun că el, ori îți dai demisia şi pleci undeva unde ai să fii respectat. Dacă îți e frică că nu găsești nimic, atunci îți recomand să mergi urgent la medicul ginecolog, pentru că cu siguranță ai nisip în păsărică. Şi înainte să pleci nu uita să îți dai jos rochița roz.
                Mergând mai departe ajung la domeniul meu de activitate. Dacă ar fi să se aplice aceeași regulă, eu nu as fi putut să pun mâna pe sculele, instrumentele şi microscoapele disponibile decât după vreo cinci… poate chiar șase ani. Dar… lucrurile nu stau tocmai aşa. Am trecut la manipulat după câteva luni şi nimeni nu mi-a spus cât de multe chestii dintre cele cu care umblu pot cauza o explozie… vremea trecea… şi eu invârteam de rotite şi butoane.
                Zilele trecute am primit o sarcină destul de uzuală, a trebuit să calculez un set de constante pentru câteva elemente microscopice cu care o să lucrez. Nimic mai simplu, mi-am zis… merg la doamna care e responsabilă cu microscopul care face asta şi o rog frumos să mă ajute… asta nu are să dureze mult şi sigur își găsește timp şi pentru mine. Zis şi făcut… cioc-cioc la ușa biroului, intru… şi o rog frumos… binevoitoare cum o știu acceptă imediat să mă ajute… apoi continuă:
-Mergem acum în laborator, îți arăt cum să îți faci calibrările şi apoi te descurci tu!
-Doamnă, sunteți sigură? Mie îmi este cam frică să nu stric ceva pe acolo…
-Stai liniștit… nu e aşa complicată procedura… şi în plus microscopul asta e mai solid, nu are părți prea fragile şi nici nu costă mult… e vreo… 2,5-3 de milioane doar…
-…. …. ….
-De ce ai rămas aşa?? Ai pățit ceva??
-Nu… nu știu… nu cred… nu știu ce să zic… sunt confuz… pot să fug acasă?? Cred că am lăsat fierul de călcat în priză şi am şi uitat deschisă ușa de la mașina de spălat… căreia i-am şi dat drumul înainte să plec… (bine, nu i-am spus chiar aşa).
                  Ajungem în sală, cea mai interesantă fază e că m-a pus să mă echipez precum un chirurg ce intră într-o sală de operații sterilă… şoşoni, halat, bonetă plus nelipsitele mânuși. Mi-a explicat rapid procedura de lucru, a făcut ea primele reglaje, apoi m-a pus pe mine să fac o măsurătoare de la cap la coada, apoi a plecat fericită. Spre seară s-a întors să vadă dacă sunt încă în viață şi s-a declarat foarte încantată că m-am descurcat singur, ba mai mult, ea anticipase că nu îmi termin toate măsurătorile în ziua respectivă şi a fost plăcut surprinsă să afle că mi-am îndeplinit cu brio misiunea.
                 După asta am stat şi am reflectat un pic la cele întâmplate… în timp ce mergeam acasă şi mi se rupea p*** în patru de idioții pe care îi înghesuiam precum sardinele în conservă în timp ce încercam să mă urc în tramvai – deși de fiecare dată este loc la mijloc, între scaune, ei toți preferă să stea la ușa, ca să nu rămână în tramvai când o fi să coboare… deși nu am văzut asta să se întâmple niciodată… a ba da… mi s-a întâmplat mie o dată, dar eram obosit şi cu multe pahare la „activ” – şi am ajuns la concluzia că un cizmar tine ucenicul lângă el mai mult decât mi-a luat mie să trec la comanda unei mașinării cu un preț ce pornește de la 19 de milioane. Ok, dar ceea ce fac eu acum e mult mai complicat decât ce face un cizmar… deci… după logica mea, ar fi trebuit să petrec mai mult timp în spatele specialistului până să ating butoanele. Şi nu sunt eu vreun geniu, același lucru s-a petrecut şi în cazul unui coleg de-al meu.
                 După experiența cu „microscopul ieftin” m-am uitat de curiozitate pe câteva site-uri încercând să găsesc câteva preţuri ale aparatelor noi, de același gen… dar nu am avut succes, toți își prezintă marfa, dar nu şi prețul. Îmi pot imagina cu ușurință de ce. Pentru ca în finalul zilei de azi, să aflu de la o colegă care folosea, după o perioada de acomodare şi învățare aproximativ la fel de lungă precum a mea, același microscop la care lucrez şi eu că băieții tocmai au achiziționat şi instalat un microscop mai mic, care face o singură chestie – dar foarte bine – pentru care au plătit aproximativ jumătate de milion… iar la banii ăştia se mai adaugă masa specială pe care trebuie să lucreze, care nu e tocmai o masa obișnuită.
                Sunt curios dacă o să îmi tremure mâna săptămâna viitoare când am să lucrez iar cu microscopul. Deci în cazul meu meseria chiar este brățară din aur… şi unul foarte masiv şi blindat cu cristale Swarovski.
                Înainte de a pune punct: declar pe propria-mi răspundere (în cazul în care nu ești organ al legii) că am băut (aproape) de toate, am fumat chestii cu cinci frunze şi m-a prins dimineața cu sticla în mâna şi ochii roșii. Dar nu mă calcă în picioare un căcăcios, plus alt avantaj… cu care nu am să mă laud… încă…
.(punct)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori