luni, ianuarie 25

Hai frate la munte cu cortul… vii? episodul 3

Hai să facem focul… unde e toporul??

                 Spre seară, adunasem noi niște lemne pentru foc, dar erau destul de mari ca să putem face un foc micuț cu ele… puteam face un foc de tabără, dar nu era aia intenția noastră. Cu vreascurile strânse toate într-un loc, Ovi s-a apucat să sape o mica groapă, ce avea să fie lăcașul viitorului foc… după care ne întreabă pe noi, restul care doar îl urmărisem pana atunci:
-Bă, eu sunt gata, cu groapa, tre să tai niște lemne şi aprind focul… unde e toporul?
-Nu l-ai luat de acasă?
-NU!
-Pai noi credeam că iei tu topor…
-Deci nu avem topor??
-Mmmmm… stai să verificam…. Nop… nici urma de totpor! Ceea ce trebuie să însemne că nu avem topor!
                În mod normal ar fi trebuit să ne pună Ovi să rupem crengile cu mâna… dar spiritul nobil din el ne-a iertat şi a pornit pe la vecinii de prin zonă ca să ceara împrumut un topor. Ajunge la primul grup de turiști, o familie pe la vârsta a treia, după cum ne-a povestit el apoi, fără nepoți… doar ei doi şi un topor. Se apropie Ovi de ei le dă binețe după care le cere împrumut toporul. Răspunsul este scurt:
-Nu avem!
                Ovi a plecat imediat în altă parte, eu le-aş fi atras atenția că au unul şi e sprijinit de copac la 2m de mine, dar Ovi nu e aşa de nesimțit ca mine.
Ajunge la alt grup de turiști, mai multe familii cam la vreo 35-45 de ani… cam asta era vârsta celor de acolo… cere din nou toporul, este din nou refuzat şi alungat din zona lor de campare.
                 După toate astea Ovi, oarecum descumpănit dă să se întoarcă la cortul nostru când își da seama ca mai era cineva pe acolo… o stimata doamnă, care probabil avea şi un șot dar dânsul nu era prin zonă când a cerut Ovi toporul, puțin cam grasă (bine, puțin mai mult) şi foarte dornică de a face plajă… Ovi se apropia prin iarbă de respectiva doamnă, dânsa nu realiza că ăsta se apropie… toate bune şi frumoase până când ajunge ăsta destul de aproape şi îi cere toporul, moment în care doamna realizează că Ovi e lângă ea, iar ea nu e îmbrăcată decât în chiloți – apropo, Ovi a jurat că puteai lejer face o faţă de pernă din budigăii ăia. Mă rog… partea bună e că doamna ne-a dat până la urmă toporul împrumut… dar săracul Ovi… prin câte sacrificii a trecut el pentru unealta aia… săracul de el.
                Oricum, felicitări Ovi pentru topor… eu dacă eram în locul tău fugeam…

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori