luni, ianuarie 25

Eşti praf

                  Nu am nici un dubiu în această privință. Îmi este un pic frică să nu mă tragi după tine în „Nimic-Land” dar nu e prima oară când sunt în căcat… şi cum am scăpat până acum o să scap şi de data asta că sunt descurcăreţ şi pot. În schimb… tu ești praf. Partea catolică a Dumnezeului nostru să îți dea sănătate şi să te ocrotească ca să apuci ziua în care o să am eu bocancii mai mari ca ai tai ca să îți aplic un mare șut în cur.
                  Stă şi o freacă toată ziua… de ce? Pai pentru că are doctoranzi care să îi facă treaba, bineînțeles. Şi când i se scoală vine pe la mine să îmi mai traseze o sarcină absurdă. Ultima oară a dat buzna în birou – în timp ce eu răsfoiam gsp.ro, cu sciencedirect.com deschis în bară în caz de necesitate – şi până am apucat eu să schimb browserele erai deja lângă mine prezentându-mi viziunile tale despre căpitanul Picard şi al lui echipaj. Eeehh… un fleac… să refacem refacerea experimentului din ianuarie, care la rândul lui fusese făcut în oglinda după un altul. Fă tu calculele ca să vezi de câte ori am studiat rahatul ăla. Şi cum nu te puteam refuza… am trecut la treabă… planific experimentul, refac tabelul, fac o listă cu ce mai avem şi ce ne mai trebuie… ţi le trimit… mi le corectezi de cinci ori… într-un final le trimit întregii echipe după care las atent pe biroul tău listă cu tot ce trebuie comandat. Cum verificarea vârfurilor în MEB era planificată pentru mijlocul lui noiembrie, vin să te întreb de listă cu o lună înainte… bineînțeles că nu făcuseși nimic, dar mă dai afara din birou în timp ce mă asiguri că faci comanda imediat după ce trimiți nu știu ce mail. Plec fericit – misiune îndeplinită.
                  După doua zile mă chinuiam să găsesc un motiv că să te întreb de listă… vin tiptil spre biroul tău – ca să nu mă auzi şi să îți pregătești o minciună – şi până să apuc eu să lansez rachetele mă pui la podea cu alt proiect grandios: să fac o comparație între modelul lipidic pe care îl abordează Ana în teza ei şi modelul fetelor din Paris. A trebuit să îmi ridic toată faţa de pe jos după asta; știi… dacă Ana e fată de treabă şi ti-a dat teza – de fapt mi-a dat-o mie, dar ai pus tu stăpânire pe ea Ursula care ești – să o păstrezi drept trofeu în birou şi să o folosești când ai tu chef, nu înseamnă că o să îți pună la dispoziție toată lumea lucrările lor. Dar aparent mintea ta lucrează diferit, tocmai de aia ai şi cerut fetelor din Paris să îți furnizeze modelul lor lipidic… ceea ce mie mi se pare absurd în plm… vezi că pe modelul ala se bazează cercetarea lor în morți, dacă aia îți trimite ție modelul şi tu faci altă teză pe care o susții înaintea ei aia o ia în mână că nu mai poate primi doctoratul pe ceva ce a fost deja făcut. Ţi s-a rupt ție în patru, ai dat mail şi ai cerut modelul. Cred că au râs ăia de tine… de fapt cred că încă râd.
                 Om de treabă cum sunt, o sun pe Ana ca să îmi rezerve MEB-ul pentru verificarea vârfurilor, doar că o întrebare destul de logică venita din partea Anei mă pune în dificultate:
-Auzi, eu îți rezerv microscopul, dar tu ai ce pune în el??
-Binenînţeles că am ce să pun în el… cred… sper… te sun eu înapoi în 5 minute.
Am ajuns la ușa biroului tău cu broboane de sudoare pe frunte… am ciocănit mai timid decât o fată mare în noaptea nuntii… şi am întrebat cu jumătate de voce:
-Când ajunge coletul? Răspunsul a fost o adevărată ghilotină
-Ce colet?!?
-Ştiţi… coletul, cu cele necesare pentru experimentul AFM
-Aaaaaa, coletul ăla… da… îl comand acum, stai să găsesc lista de la tine… aaa bine că mi-ai adus aminte!
                  De data asta am stat precum paznicul lângă prizonier până ai plasat comanda, după care semi-umilit m-am întors în birou şi am sunat-o pe Ana:
-Auzi, daca nu cumva ai niște vârfuri să îmi împrumuți şi mie eu zic să reprogramam MEB-ul pentru decembrie, dar nu știu când că mi s-au adunat cam multe în perioada aia…
-Ar trebui să mă mir? Ei lasă că le facem cumva şi pe alea, nu îți fă prea mari griji…
-Ok, mulțumesc mult Ana, mai vorbim când vine coletul.
Sper să vii mâine să mă întrebi de ce nu sunt la microscop verificând vârfurile.
                  De la mine şi de la băieţii care vor să-ti rupă gura: Sugi pula !!!

Rahat de taur, am uitat… mama îmi citește blog-ul… dar nu modific… mi se pare just.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează... uneori